Aici găsiți Moartea unui poem în română.
Se afișează postările cu eticheta Johannes Anyuru. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Johannes Anyuru. Afișați toate postările
miercuri, 15 iulie 2015
En dikts död / Moartea unui poem
Linn Hansén a publicat Moartea unui poem în revista din Göteborg, Glänta. Revista arată excepțional de bine. Poemul este tradus în suedeză de Johannes Anyuru. Este o bucurie pentru mine, mai ales că Linn și Johannes sunt doi poeți foarte buni. Vă mulțumesc și vă îmbrățișez!
luni, 26 martie 2012
Fascinație față de Georgia (a.k.a. Gruzia)
Recunosc că unul dintre cele mai bune poeme ale lui Nicolae Esinencu (jos pălăria!) e Gruzia.
Recunosc că din plimbările mele prin locuri de după graniță cred că m-am înțeles cel mai bine cu georgianul Shota Iatashvili (cu excepția lui Johannes Anyuru - dar cu care inventam o limbă aparte).
Recunosc că de mic sunt fascinat de asta:
PS: Era să uit de poetul turc din Istanbul cu o sensibilitate aparte - Tozan Alkan. Îl gasiți pe youtube cântând:) Oricum, pot să mă laud că peste tot am dat de oameni foarte-foarte mișto. Sunt un norocos, cred.
Recunosc că din plimbările mele prin locuri de după graniță cred că m-am înțeles cel mai bine cu georgianul Shota Iatashvili (cu excepția lui Johannes Anyuru - dar cu care inventam o limbă aparte).
Recunosc că de mic sunt fascinat de asta:
PS: Era să uit de poetul turc din Istanbul cu o sensibilitate aparte - Tozan Alkan. Îl gasiți pe youtube cântând:) Oricum, pot să mă laud că peste tot am dat de oameni foarte-foarte mișto. Sunt un norocos, cred.
sâmbătă, 4 februarie 2012
Johannes Anyuru - Oraşe dinăuntrul celulei
Johannes Anyuru
Din Oraşe dinăuntrul celulei
*
O tânără cântă la un castron
metalic întors, aplecată
lângă perete
Situaţia globală a violenţei
este miezul gol
al existenţei
Anul trecut am avut fericita ocazie de-a îl cunoaște pe poetul suedez Johannes Anyuru. I-am și tradus niște poezii, au apărut într-o antologie, care, din păcate, n-a ajuns încă la mine. Ca să vă dați seama cum m-a influențat poezia lui Johannes, spun doar atât: Moni și el mi-au redeschis pofta de-a scrie poezie, după o lungă pauză.
PS: și un text foarte fain al lui Dumitru Crudu, care m-a făcut să roșesc:)
joi, 14 aprilie 2011
"Structura te" sau evadarea de pe insula Biskops Arno, poze pentru toată lumea
Frigul şi lipsa magazinelor au fost nişte lucruri care ne-au lovit imediat ce am ajuns în Biskops Arno. Şi ultima masă la 5. A fost, până la urmă, doar o sperietură de bun venit, pentru că ni s-au dat două calorifere, multe pături şi ne-am obişnuit rapid cu programul, adică n-am mai avut nevoie de altceva.
Trebuia să alegem pe cine traducem. Doar eu şi Johannes Anyuru n-am făcut asta, aşa că, logic, ne-am tradus reciproc. Şi am avut mare noroc. Dintre scriitorii suedezi m-am simţit cel mai aproape pe poezia lui Johannes, ba chiar am avut lucruri de învăţat de la el. Cred că Johannes e un poet care ar putea fi tradus din suedeză în suedeză:) Tatăl lui a fost aviator de armată în Uganda şi a rămas în Suedia după ce s-a căsătorit cu mama lui Johannes.
Dacă Doina Ioanid avea deja tradus tot şi ceilalţi erau la finalizarea traducerilor - eu am primit textele lui Johannes abia a doua zi la Biskops Arno. Pentru finalizarea traducerii au fost esenţiale discuţiile cu Johannes, care a explicat atât cum sună în suedeză, cât şi ce vrea el să transmită.
La sfârşitul workshop-ului, Johannes o rupea româneşte, ceea ce mi s-a părut foarte haios. L-am ajutat şi noi, dar şi ultimul album al lui Cheloo, primit de la Răzvan. Johannes a inventat o limbă nouă, când credea că vorbeşte româneşte. "Structura te", de exemplu, a devenit o expresie pentru căsuţa în care am fost cazaţi.
De "structura te" ne-a fost dor imediat ce am ajuns în Sockholm. Insula Biskops Arno e extraordinar de frumosă - mi-am luat rămas bun de la ea pe 8 aprilie - când m-am plimbat vreo patru ore singur, nu neapărat pe cărările făcute de oameni. Şi e plină de poveşti frumoase. Mi-ar trebui foarte mult timp ca să le spun. Şi până la urmă n-aş reuşi.
În schimb am făcut mii de poze, cred. Pentru toată lumea.
***
Pentru Moni
Pentru Mugur:
Pentru Mihnea:
Pentru Gilda:
Pentru Mihai şi K:
Pentru mămica:
Pentru Scorchfield:
Pentru "structura te":
Pentru Fix şi Faust, sus:
Şi pentru toată lumea:
Trebuia să alegem pe cine traducem. Doar eu şi Johannes Anyuru n-am făcut asta, aşa că, logic, ne-am tradus reciproc. Şi am avut mare noroc. Dintre scriitorii suedezi m-am simţit cel mai aproape pe poezia lui Johannes, ba chiar am avut lucruri de învăţat de la el. Cred că Johannes e un poet care ar putea fi tradus din suedeză în suedeză:) Tatăl lui a fost aviator de armată în Uganda şi a rămas în Suedia după ce s-a căsătorit cu mama lui Johannes.
Dacă Doina Ioanid avea deja tradus tot şi ceilalţi erau la finalizarea traducerilor - eu am primit textele lui Johannes abia a doua zi la Biskops Arno. Pentru finalizarea traducerii au fost esenţiale discuţiile cu Johannes, care a explicat atât cum sună în suedeză, cât şi ce vrea el să transmită.
La sfârşitul workshop-ului, Johannes o rupea româneşte, ceea ce mi s-a părut foarte haios. L-am ajutat şi noi, dar şi ultimul album al lui Cheloo, primit de la Răzvan. Johannes a inventat o limbă nouă, când credea că vorbeşte româneşte. "Structura te", de exemplu, a devenit o expresie pentru căsuţa în care am fost cazaţi.
De "structura te" ne-a fost dor imediat ce am ajuns în Sockholm. Insula Biskops Arno e extraordinar de frumosă - mi-am luat rămas bun de la ea pe 8 aprilie - când m-am plimbat vreo patru ore singur, nu neapărat pe cărările făcute de oameni. Şi e plină de poveşti frumoase. Mi-ar trebui foarte mult timp ca să le spun. Şi până la urmă n-aş reuşi.
În schimb am făcut mii de poze, cred. Pentru toată lumea.
***
Pentru Moni
Pentru Mugur:
Pentru Mihnea:
Pentru Gilda:
Pentru Mihai şi K:
Pentru mămica:
Pentru Scorchfield:
Pentru "structura te":
Pentru Fix şi Faust, sus:
Şi pentru toată lumea:
miercuri, 13 aprilie 2011
Moartea unui poem & Oraşele din celulă
... în română şi suedeză. Restul lecturilor de la ICR Stockholm le găsiţi pe youtube şi pe blogul lui Răzvan.
miercuri, 6 aprilie 2011
Copaci muşchioşi, lectură suedeză pe insulă
Cea mai frumoasă pădure pe care am văzut-o până acum, a fost cea din jurul Tomeştiului. Ţara muşchilor - cum îi spun eu.
La Biskops Arno am fost uimit de frumuseţea pădurii suedeze şi a fascinanţilor ei copaci. Cum Moni a plecat azi din Tomeşti, îi dedic câteva poze, care au menirea să-i aline dorul:
***
Până să mă bag înapoi în pădure, postez câteva poze şi video de la lecturile de ieri. A fost foarte fain, dar nu mai am putere să povestesc. Au fost multe cuvinte. În engleză, română, suedeză, sârbă, norvegiană... Probabil o va face Răzvan.
(foto Răzvan Ţupa)
La Biskops Arno am fost uimit de frumuseţea pădurii suedeze şi a fascinanţilor ei copaci. Cum Moni a plecat azi din Tomeşti, îi dedic câteva poze, care au menirea să-i aline dorul:
***
Până să mă bag înapoi în pădure, postez câteva poze şi video de la lecturile de ieri. A fost foarte fain, dar nu mai am putere să povestesc. Au fost multe cuvinte. În engleză, română, suedeză, sârbă, norvegiană... Probabil o va face Răzvan.
(foto Răzvan Ţupa)
Labels:
Ann Hallstrӧm,
aura maru,
Biskops-Arnö,
copacul vieţii,
doina ioanid,
Johannes Anyuru,
lectură,
Linn Hansen,
moni stănilă,
Pär Thörn,
răzvan ţupa,
suedia
vineri, 1 aprilie 2011
Ceaţă, rock şi alcool
"Încă o dată gri, ceaţă
învolburată, dimineaţa" - aşa începe un poem al lui Johannes Anyuru. Ieri îl traduceam şi mă gândeam că nu am văzut ceaţă în Suedia. Am avut noroc de soare. Şi lumina aici e ceva cu totul special. Te poţi bronza, chiar dacă e plin de zăpadă. Ieri seara a nins.
Dimineaţa m-am trezit în ceaţă.
Doina Ioanid a spus că acum îi înţelege pe suedezi. Cum să nu asculţi rock şi să bei când ai iarnă atât de întinsă?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)