În căutarea rucsacului pierdut sau NU zburaţi cu Air Baltica

În unele republici post-socialiste există companii capitalisto-comuniste care au preluat tot ce e rău de la ambele sisteme. Cred că aşa e şi Air Baltica - compania aeriană care pur şi simplu şi-a băgat picioarele în mine şi în drumul meu spre casă.

Să fiu mai explicit: încă din Stocholm mi s-a dat de la Air Baltica bilet doar spre Riga, deşi eu mergeam spre Chişinău. Explicaţia: sistemul nu e centralizat şi ORICUM (vorba lor) în două ore am timp să-mi recuperez bagajul (care trebuie plătit) şi să-mi iau biletul spre Chişinău.

În Riga m-au aşteptat nişte rânduri imense. "Organizate" de nişte bare cu aţe în formă de labirint. Cred că se plictiseau funcţionarii, aşa că au găsit o metodă de a se distra pe seama călătorilor. Am fost pasat de vreo 4 ori de la un funcţionar la altul. Ca să mi se spună cu zâmbetul pe faţă că biletul nu a fost plătit. Am întrebat dacă îl pot plăti eu. Mi s-a răspuns că e prea târziu.

De fapt, biletul a fost plătit. Air Baltica a anulat pur şi simplu zborul. Că aşa au avut ei chef. Nici vorbă să-mi spună însă şi mie. Am stat şi am urmărit zborulile: nici vorbă de Chişinău. Şi pe net: toate biletele vândute. Doar e companie serioasă şi are curse REGULATE! De fapt funcţioneză pe un sistem al autobuzelor rurale: au oameni: zboară, n-au - scriu pe net că s-au vândut biletele şi anulează cursa...

În fine, eu eram un om, iar omul nu-i interesează. Am avut noroc cu netul. Aşa Mugur Grosu l-a contactat pe Ovidiu-Iuliu Dajbog-Miron de la ICR (căruia îi mulţumesc că şi-a sacrificat duminica pentru mine) şi cu zeci de telefoane s-a rezolvat cazarea şi zborul spre casă.

În fine, am ajuns la Roma, rucsacul ar fi trebuit să meargă automat la avionul Air Moldova, cu care am ajuns la Chişinău. Ca o paranteză: n-am mai făcut poze. Dar aş fi putut. M-am întâlnit de două ori cu Giovani Becali pe aeroport. În aşteptarea avionului era o gaşcă de moldoveni ce aveau în jurul a 55 de ani şi care au tras un chef, cu băutură şi mâncare pe scaunele de aşteptare:))

Rucsacul nu a ajuns ieri la Chişinău. O doamnă mi-a spus că au primit o telegramă că va veni azi, de la Riga. Nu mai înţeleg nimic. Într-adevăr, mi l-am recuperat azi, la bagaje pierdute. După hârtiile lui reiese că ar fi fost şi la Roma. Doar el ştie pe unde a umblat.

Drumul s-a terminat aici. Dar de bunăvoie nu cred că mai urc vreodată în avioanele Air Baltica. Ceea ce vă doresc şi vouă. Sau, dacă aveţi chef de vacanţe combinate cu sport extrem şi cheltuieli extreme: Air Baltica vă aşteaptă!

PS: Mi-am luat suveniruri din aeroportul din Riga:))

Riga.... Crypto si lapona Enigel

- Menestrel trist, mai aburit
Ca vinul vechi ciocnit la nuntă,
De cuscrul mare dăruit
Cu pungi, panglici, beteli cu funtă,

Mult -- îndărătnic menestrel,
Un cântec larg tot mai încearcă,
Zi-mi de lapona Enigel
Si Crypto, regele ciupearcă !

Nuntas fruntas !
Ospătul tău limba mi-a fript-o,
Dar cântecul, tot zice-l-as,
Cu Enigel si riga Crypto.

-- Zi-l, menestrel !
Cu foc l-ai zis acum o vară ;
Azi zi-mi-l stins, încetinel,
La spartul nuntii, în cămară.

*

Des cercetat de pădureti
În pat de râu si-în humă unsă,
Împărătea peste bureti
Crai Crypto, inimă ascunsă,

La vecinic tron, de rouă parcă !
-- Dar printre ei bârfeau buretii
De-o vrăjitoare minătarcă,
De la fântâna tineretii.

Si răi ghioci si toporasi
Din gropi ieseau să-l ocărască,
Sterp îl făceau si nărăvas,
Că nu vroia să înflorească.

În tări de ghiată urgisită,
Pe acelasi timp trăia cu el,
Lapona mică, linistită,
Cu piei ; pre nume -- Enigel.

De la iernat, la păsunat,
În noul an, să-si duca renii,
Prin aer ud, tot mai la sud,
Ea poposi pe muschiul crud
La Crypto, mirele poienii.

Pe trei covoare de răcoare
Lin adormi, torcând verdeata,
Când lângă sân, un rigă spân,
Cu eunucul lui bătrân,
Veni s-o-imbie cu dulceată :

-- Enigel, Enigel,
Ti-am adus dulceată, iacă,
Uite fragi, tie dragi
Ia-i si toarnă-i in puiacă.

-- Rigă spân, de la sân.
Multumesc Dumitale.
Eu mă duc să culeg
Fragii fragezi, mai la vale.

-- Enigel, Enigel,
Scade noaptea, ies lumine,
Dacă pleci să culegi,
Incepi rogu-te cu mine.

-- Te-as culege, rigă blând...
Zorile încep să joace
Si esti umed si plăpând :
Teama mi-e, te frângi curând,
Lasă. -- Asteaptă de te coace.

-- Să mă coc, Enigel,
Mult as vrea, dar, vezi, de soare,
Visuri sute, de măcel,
Mă despart. E rosu, mare,
Pete are fel de fel ;
Lasă-l, uită-l Enigel,
În somn fraged si răcoare.

-- Rigă Crypto, rigă Crypto,
Ca o lamă de blestem
Vorba-în inimă-ai înfipt-o !
Eu de umbră mult mă tem,

Că dacă în iarnă sunt făcută,
Ursul alb mi-e vărul drept,
Din umbra deasă, desfăcută,
Mă-închin la soarele-întelept.

La lămpi de ghiată, supt zăpezi,
Tot polul meu un vis visează.
Greu taler scump, cu margini verzi,
De aur, visu-i cercetează.

Mă-închin la soarele-întelept,
Că sufletu-i fântână-în piept
Si roata alba mi-e stăpână
Ce zace-în sufletul-fântână.

La soare, roata se măreste,
La umbră, numai carnea creste
Si somn e carnea, se desumflă,
-- Dar vânt si umbră iar o umflă...

Frumos vorbi si subtirel
Lapona dreaptă, Enigel.
Dar timpul, vezi, nu adăsta,
Iar soarele acuma sta
Svârlit in sus, ca un inel.

-- Plângi, prea cuminte Enigel !
Lui Crypto, regele ciupearcă,
Lumina iute cum să-i placă ?
El se desface usurel !
De Enigel.
De partea umbrei moi să treacă...

Dar soarele, aprins inel,
Se oglindi adânc în el ;
De zece ori, fără sfială,
Se oglindi in pielea-i chială ;

Si sucul dulce inăcreste !
Ascunsa-i inimă plesneste,
Spre zece vii peceti de semn,
Venin si rosu untdelemn
Mustesc din funduri de blestem ;

Că-i greu mult soare să îndure
Ciupearcă crudă de pădure,
Că sufletul nu e fântână
Decât la om, fiară bătrână,
Iar la făptură mai firavă
Pahar e gândul cu otravă.

-- Ca la nebunul rigă Crypto,
Ce focul inima i-a fript-o,
De a rămas să rătăcească
Cu alta fată mai crăiască :

Cu Laurul-Balaurul
Să toarne-în lume aurul,
Să-l toace, gol la drum să iasă.
Cu măsălarită-mireasă,
Să-i tie de împărăteasă. 

+++
asta-i o poveste. alta e aici