Se afișează postările cu eticheta emisiune. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta emisiune. Afișați toate postările
vineri, 28 iulie 2017
miercuri, 5 iulie 2017
sâmbătă, 24 iunie 2017
joi, 22 iunie 2017
inews Donduras 17 - Dodonul a înghiţit limba de stat/ Adio, Rusie nespălată
Și poemul lui Mihail Lermontov:
Adio, Rusie nespălată
Adio, Rusie nespălată,
Țară de sclavi, țară de domni,
Și voi, uniforme albastre,
Și tu, poporul lor supus.
Poate, după zidul Caucazului
Voi scăpa de ai tăi conducători,
De ochiul atotvăzător,
De urechile atotștiutoare.
*trad. a.vklvsk
duminică, 11 iunie 2017
marți, 30 mai 2017
marți, 23 mai 2017
duminică, 14 mai 2017
miercuri, 10 mai 2017
duminică, 30 aprilie 2017
marți, 25 aprilie 2017
sâmbătă, 15 aprilie 2017
duminică, 9 aprilie 2017
vineri, 31 martie 2017
duminică, 26 martie 2017
joi, 23 martie 2017
luni, 13 martie 2017
duminică, 5 martie 2017
iNews Donduras - Beţia iertării
Donduras merge înainte, că înainte era mai bine :)
Despre emisiune, mai multe detalii aici.
duminică, 26 februarie 2017
inews Donduras
Vine-vine primăvara, iar noi ne descreţim frunţile şi facem haz de necaz. Noi ne-am distrat, iată ce a ieşit. Vizionare plăcută!
duminică, 13 noiembrie 2011
O sută cincizeci de mii la peluze sau sex cu moartea
Poemul reprezentativ al volumului de poezie O sută cincizeci de mii la peluze de Diana Iepure, cel puţin pentru mine, e rozeta: „mi-am înmormântat păpuşa/ sub o viţă-de-vie/ i-am fost mamă/ bocitoare/ gropar/ am dat de pomană copiilor din mahala/ rochii şi fundiţe/ am mâncat la praznic/ boabe răscoapte de poamă rozachie/ apoi/ am plâns toată noaptea/ a doua zi am dezgropat păpuşa/ şi mi-am cerut pomana înapoi”.
La fel ca în poemul citat, în tot volumul Diana Iepure îngroapă şi dezgroapă amintirile. Amintirile unei lumi proprii, care se intersectează cu realitatea sovietică văzută din prisma unei fetiţe, cu lumea post-sovietică din Chişinău, Cosăuţi, Bucureşti. Citind volumul dintr-o răsuflare, mi-a venit să dau o raită prin Chişinău (Cosăuţiul e prea departe), pe la Cimitirul Armenesc, parcul din spatele lui, pe la căminele amintite de Diana. Mi-am dat seama însă rapid că oricum m-aş fi dus degeaba, pentru că aşa ca în O sută cincizeci de mii la peluze locurile astea nu există, sau nu mai există.
Fetiţa-naratoare din O sută cincizeci de mii la peluze se pregăteşte de viaţă, de întâlniri cu băieţi, de sex, dar termină cu un marş funebru la care toţi dansează. Ea face parte din lumea păgână, cu un Iisus sătesc, de care îţi dai seama doar de la mirosul de busuioc. Personajele importante ale volumului sunt moarte, dezgropoate doar de Diana Iepure. Până la urmă iese că fetiţa face sex cu moartea. Moartea în sine nu are nimic straşnic, e cumva din familie, iar „crucile lor sculptate/ au loc de cinste în cimitir/ ca altădată casele cu prispă înaltă/ de-un metru/ aproape de biserică”.
O sută cincizeci de mii la peluze are o prefaţă savuroasă de Nora Iuga şi ilustraţii potrivite de Laurenţiu Midvichi. E un volum care nu poate fi neglijat de cititorii de poezie, felicitări Dianei Iepure, dar şi editurii CDPL, care a câştigat sigur un pariu cu această carte.
Notă: Într-o primă variantă, O sută cincizeci de mii la peluze a apărut ca supliment al revistei Stare de Urgenţă. Un supliment de car(t)e sunt mândru.
Diana Iepure, O sută cincizeci de mii la peluze, Ed. Casa De Pariuri Literare, Bucureşti, 2011
***
Celor pe care i-ar putea interesa: a apărut emisiunea Ilonei Spătaru cu mine. Vizionare plăcută!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)