Interpretând victima, al doilea roman al fraţilor Presniakov, a fost la început piesă de teatru. Mai târziu a luat formă de scenariu, aşa că a apărut şi ca film, care, printre altele, a câştigat mai multe premii. În fine, în 2007, la editura KoLibri din Moscova s-a editat şi romanul.
După spusele fraţilor Presniakov, romanul Interpretând victima este un remix după piesă şi scenariu. Romanul este scris la pers. III-a, excepţie făcând doar sfârşitul, narat la pers. I-a. Personajul principal e un tânăr – Valea, care în viaţa de zi cu zi interpretează victimele din reconstituirea crimelor.
Romanul e construit din fragmente în care îl vedem pe Valea la serviciu, alăturate cu alte fragmente de acasă, unde îl găsim în viaţa de familie. În Interpretând victima crimele apar ca o banalitate cotidiană, de aici vin umorul negru cu specific post-sovietic şi absurdul.
Nostalgia după URSS, rasismul, xenofobia, ura dintre generaţii – sunt nişte ingrediente ale romanului descrise cu un limbaj cotidian, liber. Deşi nu-i chiar o poveste veselă, am râs mult citind Interpretând victima. E un roman care ar merita tradus în română.
Am văzut şi câteva fragmente din film, pare mişto, de-abia aştept să-l văd.
* Fraţii Presniakov, Interpretând victima, KoLibri, Moscova, 2007
***
Pentru cinefili, monologul poliţistului din film:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu