Dacă tot am început să răscolesc albumele de familie - am găsit şi nişte poze de când eram student restanţier şi stăteam în aceeaşi cameră cu scriitorul şi vocalistul de la Luna Amară - Mihnea Blidariu. A fost o perioadă oribilă - dar suportabilă datorită lui Mihnea. Era în perioada în care nu-mi mai trimitea de la internet-cafe-uri mailuri cu poezii pentru No Future - prima lui carte. Atunci scria la un roman foarte fain, la primul meu comp, ce semăna mai mult a râşniţă decât computer. Un roman care mai e pe primul meu comp, trebuie doar să-l scot din dulap şi să-l las să se bucure de libertate. Până atunci însă, un text mai vechi de-al lui Mihnea:
în fata ochilor mei apare doar ceausescu.
eu plâng si iubita ma întreaba: de ce plângi?
sunt fericit, îi raspund, vad chipul tau peste tot,
nu e adevarat ca îl vad pe ceausescu, l-au
împuscat
la revolutie, stii doar, e mort…
e
mort?…
esti sigur? poate a scapat… stii cum e cu
manipularea asta mass-media….
e mort e mort
încep sa urlu, sigur ca e mort,
doar pe tine te vad, tu esti iubita mea, altceva nu
vad,
e mort e mort
e mort e mort….
am obosit.
iubita mea îmi mângâie parul si îmi spune:
haide, iubitule, noi sau el,
totul
sau
nimic…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu