"Încă o dată gri, ceaţă
învolburată, dimineaţa" - aşa începe un poem al lui Johannes Anyuru. Ieri îl traduceam şi mă gândeam că nu am văzut ceaţă în Suedia. Am avut noroc de soare. Şi lumina aici e ceva cu totul special. Te poţi bronza, chiar dacă e plin de zăpadă. Ieri seara a nins.
Dimineaţa m-am trezit în ceaţă.
Doina Ioanid a spus că acum îi înţelege pe suedezi. Cum să nu asculţi rock şi să bei când ai iarnă atât de întinsă?
4 comentarii:
draga de doina, ce bine arată!
de ce oare nu mă mir?! :)
de ceata? :))
da, da, de ceaţă!
am uitat să scriu mirarea.
:)
Trimiteți un comentariu