marți, 8 noiembrie 2016

Alexei Vakulovski. Un poem recuperat


Am transcris un poem din hârtiile lui tata. Probabil că a fost scris în jurul lui 97, când Hale-Bopp da târcoale Pământului. Nu ştiu cum ar fi arătat dacă l-ar fi transcris tata, vă puteţi da seama după manscris, dar n-a mai avut timp.


Alexei Vakulovski

***

Un asteroid
se-apropie de noi
o fi cometa Hale-Bopp
ori alt corp ceresc
nu știu
dar tare-aș vrea
omul din mine
să rămână viu

Asteroidul va cădea
la noi
cu siguranță – o spun
ca să vă conving
argumente adun
rândunica în pădure a zburat
cocostârcu-ntr-un hăţiş
s-a încurcat
iar o buburuză moale
o luă încet spre soare

Nu arunc cu vorbe-n vânt
un asteroid se-ndreaptă
spre pământ.
între miile de stele
o şerpoaică suge miere
când flăcăii ochesc fete
câinii urlă la planete
toţi guzganii se adună
şi pornesc urgent spre lună
un duşman fălos şi slut
se ascunde chiar în lut
şi-alintata mea pisică
nu ştiu unde-a dispărut

duminică, 30 octombrie 2016

Un poem de Oleg Panfil (traducere din rusă, consultată cu autorul)


M-am bucurat să citesc un poem de Oleg Panfil şi l-am tradus imediat după lectură. După care m-am consultat și cu autorul. Iată varianta revăzută:

nimic nu ar merita scris
dar sezonul de încălzire
a început
multe hârtii gratis
înainte de alegeri
deşi mie îmi place să fac focul
în soba noastră cu  
cofraje de ouă
antifragilitate –
lemnele se aprind imediat.
dar ouăle s-au scumpit de două ori
într-o săptămână cum am aflat
aseară de la soţie

vremea vine vremea trece
printre semnele din degete și dumele
aleșilor poporului
burţi rase prost în urgenţe
miriştea ingnifugă
fumuleţul balcanic
cum consideră vasea ernu
camuflează bucătăria locală

cică lumea e un rug de sacrificii
pentru zei.
dracu ştie.
să fie şi măcar pentru proşti
doar să ne ajungă lemnele
până în martie.



Şi aici originalul în rusă:



ни о чем не следует писать
но отопительный сезон
начался
много бесплатных бумаг
перед выборами
хотя мне больше нравится растапливать
нашу печку антихрупкими
картонками из-под яиц -
дрова загораются сразу.
но яйца подорожали в два раза
за неделю как я узнал
вчера от жены

время приходит и время проходит
сквозь распальцовки мурчащих
народных избранников
плохо выбритые животы в скорой
несгорающая стерня
балканский дымок
как щщитает вася ерну
камуфлирует здешнюю кухню

типа мир это жертвенный костер
богов.
хз.
да хоть мудаков
лишь бы дров
хватило до марта

(Foto: Oleg Panfil)

miercuri, 14 septembrie 2016

Sfântu Gheorghe, Brașov


Sfântu Gheorghe, festivalul de arte contemporane PulzArt:

"Este, probabil, scriitorul, poetul, blogger-ul, traducătorul … (și am putea continua lista) român cu cel mai mare răsunet. S-a născut în anul 1978 în Republica Moldova, în localitatea Ștefan Vodă, iar în 2010 a obținut și cetățenia română. Creează în limba română, traduce literatură din limba rusă. Numele lui se asociază nu numai cu cărți care spun lucrurilor pe nume și care prezintă realitatea est-europeană, sau cu proiecte de înființare de reviste sau de evenimente literare – de exemplu, el, împreună cu fratele său, Mihail Vakulovski, au fost cei care au lansat una dintre primele publicații culturale online de limba română întitulată „Tiuk! (k-avem kef)” –, ci și faptul că în 2009 a fost expulzat din România, după ce viza lui de ședere expirase aceasta nefiind prelungită din cauza unor erori administrative. Acest incident a stârnit un val de simpatie față de el în cercul cultural românesc. Cărțile lui au un limbaj ce stârnește reacții dure – deseori indignare –, însă mereu are mai mulți cititori decât critici.
Este pentru prima oară când publicul din Sfântu Gheorghe are ocazia de a se întâlni în persoană cu autorul cărților „Pizdeț” și „Letopizdeţ (Cactuşi albi pentru iubita mea)”, care potrivit multora, este unul dintre cei mai buni cunoscători ai realității românești".


Moderator: scriitorul și criticul literar Adrian Lăcătuș
18 septembrie, orele 17:00, Hostel Beer Pub



 Cărțile pe care le vom lansa sunt astea:

 

marți, 26 aprilie 2016

Nicolae Esinencu - Gruzia

Nicolae Esinencu (1940 - 2016)



Gruzia

Lui Godridze Ceişvili

Gode, îl întreb pe amicul meu gruzin,
Ce-au fost munţii voştri
Înainte de-a fi Gruzia?

Gruzia – îmi răspunde.

Gode, îl întreb pe amicul meu gruzin,
Ce-au fost văile voastre
Înainte de-a fi Gruzia?

Gruzia – îmi răspunde.

Gode, îl întreb pe amicul meu gruzin,
Ce-a fost iarba asta
Înainte de-a fi Gruzia?

Gruzia – îmi răspunde.

***
În văi – gruzinii
Au ascuns Gruzia.

În peşteri – gruzinii
Au ascuns Gruzia.

Sub pietre – gruzinii
Au ascuns Gruzia.

Sub munţi – gruzinii
Au ascuns Gruzia.

Noaptea munţii Gruziei
Nu se văd.

Noaptea Gruzia intră
În veşnicie!

Noaptea munţii Gruziei
Intră în casele gruzine.

Noaptea gruzinii
Dorm pe munţii Gruziei.

Noaptea munţii Gruziei
Ridică gruzinii
La cer.

***
Cei care vor să înveţe
Urcarea la cer,
Să înveţe
De la gruzini.

Cu casele în spinare
Gruzinii urcă pe munţi!
Cu soţiile în braţe –
Gruzinii urcă la cer!
Încearcă.
Încercaţi!

***
Vrabia gruzină zboară
De pe streaşina gruzinului
Pe streaşina gruzinului.

Vrabia moldovenească zboară
De pe streaşina stăpânului
Pe streaşina străinului.

***
Mă întreb: dacă păsările Moldovei
Au vorbit cândva
Cu păsările Gruziei?

Mă întreb: dacă păsările Gruziei
Au vorbit cândva
Cu păsările Gruziei?

Şi despre ce au vorbit?

***
Patria gruzinului
Ar putea fi chiar masa
La care şade.

Patria gruzinului
Ar putea fi chiar urma tălpii
Pe care o lasă în iarbă gruzinul.

Patria gruzinului
Ar putea fi gura de aer
Pe care o trage gruzinul în piept
De cum se naşte.

***
Mă gândesc:
Dacă eu n-aş fi apărut niciodată
Pe pământul ăsta,
Munţii ăştia existau
Şi fără mine.

Mă gândesc:
Dacă eu n-aş fi apărut niciodată
Pe pământul ăsta -
Văile astea existau
Şi fără mine.

Mă gândesc:
Dacă eu n-aş fi apărut niciodată
Pe pământul ăsta -
Oamenii de pe pământul ăsta
Ar fi existat
Şi fără mine.

***
Şed în casa prietenului meu gruzin
Şi privim împreună emisiunile
Televiziunii gruzine.

Un munte.
Pe vârful muntelui – o oaie.
Eu – văd muntele şi oaia.

Prietenul meu gruzin,
Vede Gruzia!

***
Nu mai înţeleg:
Am venit în Gruzia
Sau Dumnezeu
M-a aruncat
În rai!

***
Gruzinul îmi vorbeşte:
Când nu ne ajung bărbaţii,
Semănăm copaci.

Când nu ne ajung femei –
Semănăm flori.

***
Plâng în faţa prietenului meu gruzin:

Ei îmi măsoară patria cu aţa,
Ei îmi măsoară patria cu sârma,
Ei îmi măsoară patria cu tancul.

Ei îmi leagă patria cu aţa,
Ei îmi leagă patria cu sârma,
Ei îmi leagă patria cu tancul.

Din geamul deschis al balconului
Prietenului meu gruzin –
Văd Gruzia.

Şi dacă m-aş urca
Pe un avion?

Şi dacă m-aş urca
Pe o rachetă?

Şi dacă m-aş urca
Pe o planetă?!

***
Ce-i cu el? –
Întreabă un gruzin de al gruzin,
Cântă, plânge, dansează.

E din Moldova, i se răspunde.

Ce-i cu el? –
Întreabă un gruzin de al gruzin,
Bea, tace, bea.

E din Moldova, i se răspunde.

Vreau să beau, vreau să cânt.
Vreau să dansez, vreau să tac,
Vreau să plâng, strigă gruzinul
Care întreba despre mine.

I se toarnă – plânge.
I se toarnă – plânge.
I se toarnă – bea,
Şi tace.

***
Explic prietenului meu gruzin:

Moldovă e o ţară
Atât de mică,
Încât nu mai are nevoie
Nici de un ajutor.

***
Copacii Gruziei –
Sunt perdelele Gruziei.

***
Tot cerul, bănuiesc, a fost
Trântit peste Gruzia.

Tot verdele, bănuiesc, a fost
Trântit peste Gruzia.

Tot soarele, bănuiesc, a fost
Trântit peste Gruzia.

Toate nenorocirile lumii, bănuiesc,
Au fost trântite
Peste Gruzia!

Conversez cu prietenul meu gruzin.

Gode, zic, aveţi tineri gruzini
Care luptă în Afganistan?

Cu ce ocazie? – mă întreabă prietenul
meu Gode.

Gode, zic, aveţi morţi în Afganistan?

Cu ce ocazie? – mă întreabă prietenul
meu Gode.

Dacă mâine o să se ceară
Să luptăm pe alte meleaguri ale lumii
Şi o să fie nevoie de alţi tineri, Gode?

Cu ce ocazie? –
Mă întreabă prietenul meu Gode.

***
Prietenul meu gruzin
Îmi vorbeşte:
De la muntele acela,
Până la muntele celălalt
E patria mea.

Peste muntele acela,
Îmi arată,
Nu mai este patria lui.

Dacă mă arunci
Peste muntele acela, zice,
Nu mai am Patrie.

Dacă îl arunci,
Peste muntele acela,
Nu mai are Patrie!
Îmi amintesc:
Odată am întâlnit la Moscova
Un pictor gruzin.

Eu venisem la Moscova
Să mă caut pe mine.
Pictorul gruzin venise –
Să caute gruzini.

***
Pe pervazul prietenului meu din Gruzia
S-a aşezat o vrabie
Şi-mi pare că-i din Moldova.

Cum ai nimerit, dragă, aici? – o întreb.
- Geau.

Te-au fugărit
Din Moldova?
- Geau.

Nu ţi-au dat acolo
De mâncare?
- Geau.

Îţi dau aici de mâncare?
- Geau.

Geau!

***
Spun prietenului meu gruzin:

Moldova mea
E atât de mică,
Atât de mică,
Încât lumea
Ar putea s-o poarte între sâni
Ca pe un talisman!

***
Nici o femeie gruzină
Nu cată spre mine.

Să trăiască femeile Gruziei!

***
Mă uit la prietenul meu gruzin.

Şade – ca la dânsul
Acasă.

Fumează  – ca la dânsul
Acasă.

Bea – ca la dânsul
Acasă.

Cântă – ca la dânsul
Acasă!

***
Poeţii Gruziei
Stau îngânduraţi
Ca munţii Gruziei.

Ce-ar mai putea face
Un gruzin
Într-o minută?

Un gruzin
Într-o minută
Ar mai putea cânta
Un cântec.

***
Păsările Gruziei
Şed în copacii Gruziei
Şi cântă
Gruzia.

***
Când fulgeră
Şi tună,
Gruzinii
Urcă
Gruzia
În munţi.

Trec trăsnetele
Şi gruzinii coboară şi întind
Peste văi Gruzia,
Ca pe un covor,
Sub soare!

***
Se-ntâmplă să aibă
Şi gruzinii conflicte.

La opririle troleibuzului
Primii în rând stau
Prinţii gruzini.

Prinţul Grigol.
Prinţul Abaşidze.
Prinţul Gode.

În spatele prinţilor gruzini
Stau şi aşteaptă troleibuzul
Ţăranii gruzini.

Dar când se opreşte troleibuzul,
Primii care urcă în troleibuz
Urcă ţăranii gruzini.

Calcă peste prinţul Grigol.
Calcă peste prinţul Abaşidze.
Calcă peste prinţul Gode.

Troleibuzul se duce,
Dar se aşteaptă alt troleibuz,
Şi primii care stau în fruntea cozii
Să urce în troleibuz
Iar sunt prinţii gruzini.

Prinţul Grigol.
Prinţul Abaşidze.
Prinţul Gode…

Dar astea –
Sunt conflicte locale
Şi temporare!

Când lumea adoarme,
Gruzinii încep să cânte.

Cântă Gruzia!

Plec.

Mâine voi fi
În Moldova mea.

Simt că la despărţire
Trebuie să rostesc un toast:

Dragii mei gruzini, nu uitaţi:
Moldova
Nu naşte
Gruzini!


6-12 iunie 1988

duminică, 17 aprilie 2016

Joia Mare


(Un text din Priveliști, un volum în lucru în memoria lui B. Fundoianu. L-am scris anul trecut, vă dați voi seama când)

Joia Mare

în holul Bibliotecii
domnul Alexe Rău
e ca în viață
bun și frumos

azi e ziua mea și
prietenii
rudele îmi zic
condoleanțe
la mulți ani

vineri, 5 februarie 2016

5 februarie 2016


în vama din Leușeni iar
s-a stricat scanerul
             
se formează o coadă
de șopârlă din mașini
și oamenii mici-mici

vreo două tiruri
burdușite de tutun
trec
sigilate

între vămi
George stă pe loc
privește în părți
a primit interdicție
de parcă sufletul lui e
un pachet de țigări

de contrabandă 


miercuri, 15 iulie 2015

En dikts död / Moartea unui poem

Linn Hansén a publicat Moartea unui poem în revista din Göteborg, Glänta. Revista arată excepțional de bine. Poemul este tradus în suedeză de Johannes Anyuru. Este o bucurie pentru mine, mai ales că Linn și Johannes sunt doi poeți foarte buni. Vă mulțumesc și vă îmbrățișez!





Aici găsiți Moartea unui poem în română.

duminică, 2 noiembrie 2014

Constantin Tănase (1949 - 2014)

O să ne fie dor, Maestre. Aţi contat mai mult decât toate partidele la un loc. Am să vă citesc în continuare textele adunate la Timpul, am să vă citesc cărţile, am să citesc textele pe care le va scoate familia din sertare.

Cuvintele sunt inutile acum. Mă uit la pozele pe care vi le-am făcut acum trei ani. Prea puţine, pentru că nimeni nu se gândea că aţi fi putut să ne părăsiţi aşa de repede. Dumnezeu să vă odihnească în pace.















Condoleanţe familiei, redacţiei revistei Timpul, tuturor cititorilor.

duminică, 19 octombrie 2014

Despre suflet (din Privelişti)

Poveşti în şase cuvinte mi-au publicat un fragment dintr-un poem din proiectul Privelişti, la care lucrez. Va fi dedicat, desigur, memoriei lui Benjamin Fundoianu.


Iată tot textul:

despre suflet

dac-aş fi Dumnezeu
aş scoate din
reţelele de 
socializare
toţi bărbaţii

mă gândesc 
uneori

dac-aş fi
aş trimite
toţi bărbaţii
în iad
femeile-n rai


PS: vă recomand pagina Benjamin Fundoianu, unde veţi găsi mai multe lucruri interesante.