Acoustica - Ianukovici, Where Did You Sleep Last Night

Ah, ce vremuri!

Daniel-Silvian Petre & Emil Kindlein, Acoustica!

Am descoperit filmarea asta din 2012 şi m-am gândit că piesei de la Nirvana i s-ar fi potrivit mai bine titlul ăsta: Ianukovici, Where Did You Sleep Last Night

Ce spuneţi?

încă un jurnalist a fost omorât

încă un jurnalist a fost omorât

moartea nu a mai fost atât de aproape

o urmărim în direct de la Kiev

uite oamenii

uite coasa

uite automatele kalaşnikov

uite nu mai sunt oamenii

uite cum moartea se întinde pe jos

într-o baltă

vie

cu sufletul la gură

oamenii înconjuraţi de baricade

cântă

poze

filme

oameni vii

oameni plini de sânge

aceiaşi oameni

deja cadavre

mor

scrie Olesea Zuhovskaia

sângele îi ţâşneşte din gât

lunetistul a fost bun

deşi n-a nimerit în

crucea rosie

din piept

încă un jurnalist a fost omorât

e un titlu

un titlu

ce se repetă

destul de des

seara

sau dimineaţa

se numără

25

30

100

şi toţi morţi

Igor Kostenko

22 de ani, jurnalist

mort

fiii lui ianukovici

au fugit din Ucraina

curul gras 
nu

atâţia lunetişti

atâtea cartuşe

ar fi trebuit

un lunetist

un cartuş

Trăiască Ucraina!

sportivii ucraineni

de la soci

se întorc acasă

să poarte banderole

de doliu

o poză

un preot

masca de gaze la gât

crucea la gât

crucea în mână

scutul

apărător de gloanţe

în spate

Biserica Ortodoxă

nu se mai roagă

pentru conducerea ţării

lukaşenko îi transmite condoleanţe lui ianukovici

ianukovici îl sună pe putin

oamenii din Dnepropetrovsk

se culcă pe calea ferată

tancurile nu trebuie

să ajungă la Kiev

Kiev

capitala Ucrainei

se vede din spaţiu

de la cauciucurile arse

cât mai mult foc

mai mult fum negru

oamenii cară cadavre printre gloanţe

îi adună la un loc

îi pomenesc

lunetiştii trag salve

direct în inima Ucrainei

avioanele private

ale oligarhilor

ies

din Ucraina

ar trebui să mai iasă

doar unul

exact ca ceauşescu

bisericile s-au umplut de cadavre

şi de

răniţi

e ceva greu şi pentru Dumnezeu

a mai trecut o zi

20 02 14

Ucraina

nimeni nu vrea să moară

moartea-i peste tot

(Foto REUTERS/Yannis Behrakis) 

Despre Moni

Despre Moni

la poalele muntelui

Moni adună

pietre cu scoici

linguri de aluminiu

araci

oameni nefericiți

bâlbâiți și

bătrâni

când coboară

la poalele muntelui

Moni e înconjurată

de copii

cu arcuri săgeți bâte și săbii

cântă

2.

avem tricourile

ruginite

de la crucile ascunse

la piept

tu

faci cruci mari și clare

bați mătănii

inima bate constant

cer – pământ

noi ne ascundem

semnul pe cerul

gurii

cu limba

când dormim

tu spui Tatăl nostru

pentru fiecare

3.

să-ți povestesc despre:

cuvinte ciudate ca sepuku, onoare, credință

harakiri

lui moni

nu-i place când vorbești

de moni

ea adună

melci pietre scoici

le pune în grămadă

la început

PS: Text scris după un exercițiu de-al Simonei Popescu, în tabăra organizată de Dumitru Crudu la Orheiul Vechi.
PPS: La mulți ani, Moni!

Nicoleta Papp - când tot ce mai pot face e să mai am idei

Nicoleta Papp

când tot ce mai pot face e să mai am idei

așez câteodată cuvintele într-un sac de nuiele

pun singurele monede pe care le mai am

îl închid bine

amestec

las să se așeze praful

apoi scot unul câte unul

și le așez încet pe asfalt umed

să le văd mai bine să știu câte sunt

mama m-a  învățat că ordinea e un lucru necesar

de aceea fiecare obiect are locul lui

ca într-un puzzle cu mii de piese

din care nu știi pe care să o alegi

de aceea poezia are în mână o seceră

cu care trece prin timp și se întoarce iar

Eminescu

(Eminescu - din viitorul volum, Poezia rock)

orbecăesc
borăsc
mă gândesc
gândesc?
trăiesc?
înc-odată borăsc

mă tâmpesc
înnebunesc
mă gruzesc
mă zaibesc
trăiesc?
pula trăiesc!

orbecăesc
borăsc
mă gândesc
gândesc?
trăiesc?
înc-odată borăsc 

oare kliuiesc?
se răzgândesc
nu se răzgândesc
se gândesc?
pula se gândesc
borăsc

orbecăesc
borăsc
mă gândesc
gândesc?
trăiesc?
înc-odată borăsc
o yes-K!