Nemţii au atacat Chişinăul. Cu cele mai frumoase cărţi

Expoziţia de carte germană de pe 10 martie m-a impresionat şi mi-a trezit şi amintiri plăcute.

În primul rând, atmosfera din Librăria din centru e minunată. O grămadă de cărţi faine şi de oameni mişto. Asta în general.

Acum Oana şi cu Vasile (Ioana Gruenwald, Vasile Ernu) au adus nişte cărţi pe care le-ai fi vrut acasă chiar dacă nu înţelegi o iotă în germană. Atât de frumoase cărţile.

Fix, ca de obicei, s-a ţinut de şotii la lansare, fiind un fan al cărţilor pentru copii. Nu pun acum pozele, să adun mai multe:) Dudu, tot ca de obicei, a combinat utilul cu plăcutul, aşa că i-a luat un interviu Oanei.

Mi-am amintit de zilele frumoase de la Cluj. Când Vasile mai locuia acolo şi organiza împreună cu Idea expoziţii anuale cu cele mai frumoase cărţi. Din mai multe ţări. Şi eu, ca student restanţier, eram întotdeauna pe post de supraveghetor.

Eram fericit în zilele alea. Citeam non stop şi când se termina expoziţia eram necăjit că mai rămâneau muuuulte cărţi de care nu m-aş fi despărţit.

Expoziţia aceasta cu carte germană în Chişinău e un început. Un început frumos care sper să continuie şi mai frumos. Iar eu voi fi întotdeauna gata să fiu supraveghetor al cărţilor minunate!

P.S.: M-am tot gândit dacă să zic sau nu... Bine, hai. La librăriile care ţin de Cartier sunt nişte lăzi cu cărţi, la 10 lei - cât e un ceai. Cărţi super. Din care îmi încarc pungile doar eu şi cu Gheorghe Erizanu. Puteţi încerca. Dar pe Singular destinies lăsaţi-mi-o mie!

P.P.S.: Erizanu a prins la expoziţie un scriitor cumpărând cărţi:))