"Cluburile literare" sunt cel puţín dubioase.
Recunosc că azi pentru prima oară am intrat pe "clubliterar".
Şi am pierdut preţiosul meu timp. Am intrat pe o cronică a cărţii lui Moni Stănilă. Nu vreau să comentez cronica, deşi am vrut iniţial.
Dar, frate, n-ai cum comenta! Tre să fii membru!
Ei bine, eu nu vreau să fiu membru. Sunt destui.
Asta e una.
Dar, frate, m-am căcat de râs de comentarii (apropo, la ei tre să scrii frumos că altfel nu eşti membru).
Comentarii de toată pula, frate.
Şi culmea, de la Dan Sociu, pe care-l credeam şi om cu umor, aşa cum sunt ţiganii adevăraţi.
Sociu se ia după un vers de carte. Frate, pula mea, la început citeşte dacă vrei să comentezi. Nu vrei să comentezi - şatra nu te pune, fii pe pace. Vrei să scrii o propoziţie, citeşte măcar două. Sau uită că vrei să scrii. Sau uită cu totul.
Sociu e supărat că nu e înţeles - se biciuieşte. Frate, şi aşa erai să mori, lasă masochismul. Primul lui comentariu: "
e asa o plictiseala - stearsa, fara emotie, fara haz, de multe ori fara nici un sens".
Poftim? Dane, tu scrii sau ţi s-a pornit limba în neştire? Tu să scrii asta, când ai scris Nevoi Speciale? Carte pe care am apreciat-o pt "plictiseala - stearsa, fara emotie, fara haz, de multe ori fara nici un sens".
SGB-ul apare ca să pună punct şi culmea, el e omul normal între ninormalii de pe Clubul Literar-cred-de-mare-Căcat.
Nu vreau să mă obosesc: clubul literar e aşa cum am spus.
În cazul ăsta - Sociu nu e amnezic total. E cu Nevoi Speciale.
Cred că ar vrea să-şi amintească cum e să i se scoale pula.
(E doar o analiză a comentariilor critice la un text critic la o carte de poezie ale unui romancier care a fost poet)
P.S.: dacă vi se pare că exagerez - trageţi cu ochiul)
