România, Al-Jazeera şi Eminescu

Azi a fost 15 ianuarie, ziua când s-a născut Eminescu şi când s-au căsătorit părinţii mei. În Moldova s-a anunţat un viitor referendum. În România au continuat protestele, dar dacă vrei să afli ceva despre asta - trebuie să cauţi la Al-Jazeera.

Am făcut poza asta cu mulţi ani în urmă, după ce l-am condus cu mama şi tata pe Mihai, care pleca în România. E pe zidul unei case de la intrare în Antoneşti. Cred că recunoaşteţi portretul lui Eminescu. Tot azi am avut chef să citesc poezia asta:



Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,
Țara mea de glorii, țara mea de dor,
Brațele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ți mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ți mîndri aste le nutresc;
Căci rămîne stînca, deși moare valul,
Dulce Românie, asta ți-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormîntul
Spada ta de sînge dușman fumegînd,
Și deasupra idrei fluture cu vîntul
Visul tău de glorii falnic triumfînd,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Cînd s-aprinde sacru candida-i vîlvoare,
Dulce Românie, asta ți-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surîzînd,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Cînd cu lampa-i zboară lumea luminînd,
El pe sînu-ți vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strînge-n brațe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ți-o doresc.

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!
Tînără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăție
Ca a nopții stele, ca a zilei zori,
Viață în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală și mîndrie,
Dulce Românie, asta ți-o doresc!

Săptămâna eclipsei

Începutul eclipsei ne-a prins în iaz, la Antoneşti. Ne-am tot mirat din apă de Lună. Ne-am prins (vorba vine, după un telefon de la Miha) câteva ore mai târziu.

La un moment dat, Luna s-a băgat într-un coş.

Oricum, noi eram deja eclipsaţi de cireşe:

Când ne-am întors la Chişinău, am aflat că a apărut romanul lui Mihai:

Au mai apărut nişte texte de-ale noastre în Timpul:
Despre silă şi despre Partidul Antidumnezeiesc

Să voteze şi morţii, dar să voteze toţi!


Poruncile dumnezeieşti sunt pentru binele nostru

Aşa a trecut săptămâna eclipsei. O aşteptăm cu nerăbdare şi pe următoarea:)

Week-end plăcut şi nu uitaţi să mergeţi la vot!

(foto Moni şi io)

Fiara

Foto: Moni
Model: Marcel

Chişinău! Acasă printre cactuşi

Mi-a fost dor de Chişinău. De acasă. Nu am ajuns bine, că Moni s-a şi apucat de plantat cactuşi. Pe care i-a primit de la tanti Turi din Tomeşti. A, şi l-a replantat pe Săndel, cactusul de la mămica din Antoneşti:)

Operaţiune finisată!

Avem un Chişinău verde şi aşa va rămâne.

Vorba lu frate-miu: "Floare de cactus la ureche".

Ultimul portret al lui Eminescu

... de nepoată-mea Antonia:) Cu ocazia zilei de naştere a lui bădiţa Mihai.

În aceeaşi zi părinţii mei s-au căsătorit.

Ieri a fost ziua lui Scorchfield.

La mulţi ani pentru sărbătoriţi!

Tata când era mai tânăr ca mine

Când ajung în Antoneşti - mama face sarmale şi plăcinte. Şi eu mă arunc la albumele de poze. E foarte frig în Antoneşti. Şi a început să ningă.

Când începe sau se termină ceva - îmi amintesc de tata. Când citesc o carte - mă gândesc ce ar fi spus el despre ceea ce citesc. El a fost coerent toată viaţa. S-a ţinut de cuvânt orice ar fi spus. Când a zis că o să moară, nu l-am crezut. Şi dus a fost.

E o poză veche, de când era huligan. Nici armata nu a reuşit să-l schimbe. El a schimbat armata cât a stat acolo. De fapt a fost un huligan toată viaţa. Cel mai mişto tată-copil.

Azi mi-ar fi povestit despre zăpada din copilăria lui şi despre zăpada câtorva mii de cărţi.

Eu i-aş fi spus că ninge ca în copilărie. El mi-ar fi spus că-s un Prâslea patetic.

Poezii pentru pereți

O întrebare.

Dacă în Moldova e campanie electorală și n-ai voie să aduci oameni din partide la tv, e voie să scrii pe bloguri?

Asta sună mai mult a sugestie...

PS: Poza (jos comuniștii) e făcută în brigada de tractoare din Antonești.

Ştefan Vodă. Antoneşti. Acasă.