Răspuns la invitaţia lui Mugur Grosu.
1. Pentru că era unul din visele tatălui. Mă plimba prin bibliotecă şi îmi povestea de o lume fascinantă, pe care altundeva n-o voi găsi. Miroseam cărţile şi aşteptam să învăţ alfabetul ca să citesc. Şi ca să poţi rămâne în acea lume, îţi trebuie şi parola - scrisul.
2. Pentru că acesta era şi visul meu. Când eram mic şi cineva mă întreba ce o să fac când voi fi mare - eu răspundeam: voi fi scriitor.
3. Pentru că scrisul îmi dă o mai mare libertate. Am un fel de pretext - fac lucruri care pentru alţii par a fi anormale. Dacă vreau - mă pot interna la nebuni, ca să scriu o carte. Pot fi prieten cu oameni bizari - mă inspiră ca personaje. Pot lua o supradoză - în căutarea altei dimensiuni a scrisului.
4. ...scriitor român... Pentru că de la prima carte am fost scriitor român. Şi nu a trebuit să intru în vreo uniune sau să arăt vreun act. Pentru că îmi place ceea ce sunt.
5. Pentru că oamenii de cultură şi cititorii mei mi-au dat cetăţenia română, atunci când statul român m-a interzis ca român.
4 comentarii:
Tocmai am terminat "Pizdet". Mi-a palcut. Mult. Foarte mult.
M-am apucat de ea fiind intr-o stare nasoala. Am citit-o impreuna cu o cola si un pachet de tigari. In final ma simt la fel de nasol. Conteaza mai putin.
"Pizdet" este bestial. Felicitari, bravo, multumesc.
mă bucur.
şi eu îţi mulţumesc
Ai un stil unic, transmiti, atragi: ai toate ingredientele pentru a fi un SCRIITOR. Deci esti. Multumesc pentru ca scrii!
Andreea
Faptul că ai reuşit să nu fi exilat în propria ţară este un început, Joyce şi Camus au trecut prin asta, pierduţi în ceea ce ei numeau conaţionali.
Mi-a rămas în minte ceea ce Albert Camus numea ţara sa: "limba franceză".
Limba română? un mister atât de nedezlegat pentru mine!
Faptul că tu te învârteşti în jurul ei, şi o despleteşti, în ritmul tău, estic, calm şi la urmă bong!
Trimiteți un comentariu