cu dedicaţie specială pentru Octav care s-a zaibit rău de tot
marți, 22 septembrie 2009
luni, 21 septembrie 2009
cactus roz pt mine
ştiu! nu se vede!
e prea mic, e roz şi e al meu!
e cactusul primit de la parintele Lazăr din mănăstirea Noul Neamţ din Chiţcani.
saru mâna, părinte!
vineri, 18 septembrie 2009
2 în 1: Tiuk şi Stare de Urgenţă
după o săptămână de pelerinaj (Chişinău, Oricova, Transnistria, Antoneşti, Transnistria, Peresecina şi... iar Chişinău, ieri m-am bucurat mult să vad că Mihai a băgat Tiuk!-ul pe net. Deci:
NOUL TIUK!
Iar azi am cărat la birou noul număr al revistei Stare de Urgenţă.
Lectură plăcută!
Din CUPRINS Tiuk:
A!!
Dumitru CRUDU - Procuratura militară încearcă să intimideze redacţia "SdU"
Dan PERJOVSCHI - Provincia centrală
Mugur GROSU - Venere şi Madonă
Un Cristian - Ce de proşti suntem în literatură
Mihail VAKULOVSKI - Manowar, "Tata"
Un Cristian - Bobiţă, Virgil, Bănescu
Mihail VAKULOVSKI - Sufletul lui Bobiţă
"Pagini basarabene"
de Alexandru VAKULOVSKI
18 ani de umilinţă
Să-l interzicem pe Bulgakov
Poliţia botanică
Ymterview cu Sergiu VOLOC - Mai bine mă sinucid decît să mă tortureze, apoi să mă ucidă
Politicienii români nu au nevoie de cultura din Moldova
Ymterview cu Octav Esinencu - Cum obţine un artist din Md viză pentru Ro
Bun de tipar
Cristian Robu-CORCAN - Nu te teme!
Constantin CHEIANU - Sex la birou
Un Cristian - Morţii Mă-tii
POVEŞTIUCI PE BUNE
Un Cristian - Bibliotecile ca o poză din cimitir
Mihail VAKULOVSKI - turist prin
Budapesta, Bratislava, Praga, Nurnberg, Valea Loarei, Luxemburg, Paris, Valea Rinului, Reims, Strasbourg, Munchen, Salzburg, Viena
K-Lipite de Daniel PIŞCU
Cătălina BĂLAN – Chiar şi aerul lor e diferit de al nostru
Iulia VILĂU - Dumnezeu cu ochii oblici
TARA - Generation Djihad
DIALOGURI TIUK
cu HAMISH/MY DYING BRIDE (sKi)
cu Marco Tapani HIETALA/NIGHTWISH (sKi)
cu Lars Von TRIER/Antichrist (v.bulat)
cu Şerban FOARŢĂ (m.vklvsk)
cu Emil BRUMARU & Veronica D. NICULESCU (b.romaniuc)
cu Harry TAVITIAN (m.vklvsk)
cu Dumitru CRUDU (m.vklvsk)
cu Florin PARTENE (ana dragu)
O FO'
ARTMANIA
Mihail VAKULOVSKI
Doru ATOMEI
Veronica D. NICULESCU
PENINSULA
Mihail VAKULOVSKI: Jurnal în direct
GĂRÎNA
Vladimir BULAT: De 13 ori Gărîna
O APĂRUT
A.P. Cehov, "Povestiri ortodoxe" (Ed. Cathisma)
Paul Goma, "Roman intim" (Ed. Curtea Veche)
Daniel Pişcu, "Puţină adrenalină" (Ed. Tracus Arte)
Ioan Buteanu, "Dintr-un tufiş se aude miau!” (Ed. Eikon)
Ştefan Bolea – Noaptea instinctelor (Ed. Brumar)
Daniel Arasse - Nu vedeţi nimic (Ed. Art)
Reinhart Kosellek - Conceptele şi istoriile lor (Ed. Art)
Manuel Vázquez Montalbán - Roza din Alexandria (Ed. Art)
Angelo Mitchievici – Cinema (Ed. Polirom)
Liviu G. Stan, „Yima” (Ed. Brumar)
'N CURÎND
Jérôme Garcin - Noile Mitologii (Ed. Art)
A. Corbin, J.-J. Courtine, G. Vigarello - Istoria corpului (Ed. Art)
TiuKestionar
10 întrebări nu prea literare pentru 10 scriitori:
Radu VANCU
Liviu ANTONESEI
Ana DRAGU
Teodor DUNĂ
Şerban AXINTE
Dumitru BĂDIŢA
Cătălina BĂLAN
Florin DUMITRESCU
Răzvan ŢUPA
Stoian G. BOGDAN
AnkeTiuk
Ce-ţi place să citeşti în călătorii? Cum alegi ce vrei să citeşti în concediu-călătorie? Cu ce-ţi umpli MP3-ul/iPHON-ul pentru concediu-vacanţă?
Ştefan CARAMAN
Andra ROTARU
Sorin-Mihai GRAD
Adi DOHOTARU
Cosmin MANOLACHE
Cristina ISPAS
Florin HĂLĂLĂU, Gheorghe DEACONU, Dumitru CRUDU, Flavius ARDELEAN, Bogdan GRAD, Valentin MORARU, Sergo / GUERRILLAS, Igor BUZURNIUC / Millenium, Zdob şi Zdub, Stefan BOLEA, Liviu ANTONESEI
My3
Liviu ANTONESEI – Cele şapte poveşti cretane (poezii)
Mihail VAKULOVSKI – 37 (existem)
George MUREŞAN – 8 relatări (proză)
Andra ROTARU – Fără sfîrşit (poezii)
Mitoş MICLEUŞANU - Poeme execrabile (poezii)
Moni STĂNILĂ - RAS / putin (poezii)
Flori BĂLĂNESCU – Retorica singurătăţii (poem)
Florin DUMITRESCU - Ghena (poem)
Liviu G. STAN - Primăvara (proză)
Andrei BADEA – Ţeapa (proză)
Roman TOLICI - Toporaşi şi viorele (poezii)
Gili MOCANU – Lih
Diana CORCAN - Punct zero (poezii)
Denisa Mirena PIŞCU - Poezii
Undergroundui-m-aş
Muzon: „Underground-ul de sub pământ” de Flavius ARDELEAN
Blogări-m-aş: „Mă expun, deci exist” de Anca GIURA
Veronica mucles: „Luceafăru1850” de Mugur GROSU
Podul de flori realist-socialiste din
RSR: Mihai Beniuc - Ce să vă spun?
RSSM: Pavel DARIE - Răspuns
FAKT
Foametiuk: Alexei VAKULOVSKI, "Nu m-au iertat"
Antiteze: Liviu Ioan STOICIU, "Scriitorul român e nefericit"
Kopilozaur: Fata şi diavoliţele
Teatru Tiuk: Ştefan CARAMAN, "Aeroport"
LecTiuk
Mihail VAKULOVSKI - Editura Ninpress, debut fericit!
Mihail VAKULOVSKI - Vagabonzii lui Jack Kerouac
Alexandru VAKULOVSKI – Cum să devii un nimeni (Iulian Comănescu)
Mihail VAKULOVSKI - Păpuşa amară (Ana Dragu)
Veronica D. NICULESCU - Kremlinul de zahăr – dulcele amar al Rusiei (Sorokin)
Mihail VAKULOVSKI - Cînd vine vremea gîştelor sălbatice (Cristian Robu-Corcan)
Veronica D. NICULESCU - Cum să vezi înăuntru privind în afară (Tournier)
Mihail VAKULOVSKI - Ucide arbitrul! (Fraţii Presniakov)
Mihail VAKULOVSKI – Realitatea cu amănuntul (Iulian Ciocan)
Mihail VAKULOVSKI - Atlas de mîntuire a mitocăniei româneşti
Mihail VAKULOVSKI - Chipuri (Stoian G. Bogdan)
Mihail VAKULOVSKI - O sută cincizeci de mii de peluze (Diana Iepure)
TRADUCERI Tiuk!
Leons BRIEDIS (traducere de Leo Butnaru)
Dumitru CRUDU (traducere în catalană de George Mureşan)
M. VAKULOVSKI - Non lasciarmi indietro, ombra (trad. it. Anita Natascia Bernacchia)
Denisa Mirena PIŞCU (trad. eng. Florin Bican)
Aureliu Busuioc & Harms
ANTOLOGIE TIUK!
Alexandru VAKULOVSKI - Pizdeţ
Alexandru VAKULOVSKI - Letopizdeţ
Alexandru VAKULOVSKI - Bong
Ştefan BAŞTOVOI – Iepurii nu mor (47)
Ştefan BAŞTOVOI - Dragă stradă, azi îţi voi închina un poem
Constantin ACOSMEI - Ziua într-o cameră mobilată
Iulian FRUNTAŞU - (Curva de căţea…)
Dumitru CRUDU - Dimitrie
Răzvan ŢUPA - Celor care se îndoiesc
Ana DRAGU – Păpuşa de ceară
Cristian Robu-CORCAN – Cînd vine vremea gîştelor sălbatice
Ioan FLORA- Lupta voluntară a pompierilor cu incendiul
LECTURI PLĂCUTE!!!!
7 aug. Europa Libera:
INTROU:
Ieri , un angajat al procuraturii militare l-a sunat pe un membru al redacţiei Stare de Urgenţă pentru a-i cere telefonul redactorului şef ca să-l cheme pe acesta din urmă la sediul instituţiei pe care o reprezintă ca să discute pe marginea unor articole consacrate evenimentelor din şase, şapte şi opt aprilie. Acest incident îl comentează Dumitru Crudu, coloborator al postului de radio Europa Liberă şi director al publicaţiei Stare de urgenţă.
Trebuie să recunosc că această iniţiativă a procuraturii militare m-a contrariat la culme, pentru că e o diferenţă mult prea mare între cele două instituţii: Stare de urgenţă fiind o revistă de cultură, iar procuratura militară, un organ al puterii de stat.
Prima întrebare care se impune aproape că de la sine e de unde şi pînă unde procuratura militară a ajuns să se ocupe de revistele de cultură, căci, din cîte ştim, doar criticii literari sunt în măsură să discute la modul profesionist despre conţinutul, viziunea şi valoarea textelor literare.
Să existe oare un asemenea departament şi în cadrul procuraturii militare şi opinia publică să nu fi ştiut despre aceasta pînă acum? Parcă nu-mi vine a crede.
Întrucît şi eu lucrez la această revistă, consider că recenta iniţiativă a procuraturii militare nu reprezintă nimic altceva decît un abuz şi o tentativă de-a intimida presa culturală.
Despre ce fel de libertate de exprimare se mai poate vorbi în Republica Moldova dacă pentru fiecare articol scris într-o revistă de cultură eşti chemat la procuratura militară?
Indiferent dacă procuratura militară va întreprinde şi alte lucruri contra revistei Stare de urgenţă sau se va opri aici, e deja îngrijorător şi ceea ce s-a întîmplat.
E bine, fireşte, că printre cititorii revistei Stare de urgenţă sînt şi procurori militari, dar devine angoasant faptul că aceştia îşi depăşesc calitatea de lector şi vor să găsească pisica neagră acolo undea aceasta nu e.
Mă întreb oare cum poate fi interpretat faptul că domnii procurori militari ţin neapărat să-l cheme pe redactorul şef ca să discute cu acesta pe marginea textelor consacrate evenimentelor din aprilie?
Da, în fiecare număr al revistei sînt destule texte despre acele zile neliniştitoare din aprilie, unde e susţinută o altă poziţie decît cea oficială. Oare procuratura militară a fost deranjată că punctul de vedere promovat de revista Stare de urgenţă nu coincide cu cel al partidului communist? Dar, dacă e aşa, atunci despre ce fel de democraţie mai poate fi vorba? Şi nu înseamnă oare asta instaurarea unei noi cenzuri?, decretarea unor noi subiecte tabu despre care să nu te mai poţi pronunţa decît într-un singur fel: oficial.
Se ştie prea bine că platforma revistei Stare de Urgenţă e să încurajeze apariţia literaturii document care îşi extrage seva din evenimentele istorice din imediata actualitate. În acest caz, revista pur şi simplu nu-şi va putea susţine demersul estetic. Totuşi, tăvălugul literar nu va mai putea fi oprit, căci déjà sînt pe cale să apară primele romane şi primele piese de teatru despre ceea ce s-a întîmplat în luna aprilie.
Din Chişinău, Dumitru Crudu, pentru Radio Europa Liberă
Ieri , un angajat al procuraturii militare l-a sunat pe un membru al redacţiei Stare de Urgenţă pentru a-i cere telefonul redactorului şef ca să-l cheme pe acesta din urmă la sediul instituţiei pe care o reprezintă ca să discute pe marginea unor articole consacrate evenimentelor din şase, şapte şi opt aprilie. Acest incident îl comentează Dumitru Crudu, coloborator al postului de radio Europa Liberă şi director al publicaţiei Stare de urgenţă.
Trebuie să recunosc că această iniţiativă a procuraturii militare m-a contrariat la culme, pentru că e o diferenţă mult prea mare între cele două instituţii: Stare de urgenţă fiind o revistă de cultură, iar procuratura militară, un organ al puterii de stat.
Prima întrebare care se impune aproape că de la sine e de unde şi pînă unde procuratura militară a ajuns să se ocupe de revistele de cultură, căci, din cîte ştim, doar criticii literari sunt în măsură să discute la modul profesionist despre conţinutul, viziunea şi valoarea textelor literare.
Să existe oare un asemenea departament şi în cadrul procuraturii militare şi opinia publică să nu fi ştiut despre aceasta pînă acum? Parcă nu-mi vine a crede.
Întrucît şi eu lucrez la această revistă, consider că recenta iniţiativă a procuraturii militare nu reprezintă nimic altceva decît un abuz şi o tentativă de-a intimida presa culturală.
Despre ce fel de libertate de exprimare se mai poate vorbi în Republica Moldova dacă pentru fiecare articol scris într-o revistă de cultură eşti chemat la procuratura militară?
Indiferent dacă procuratura militară va întreprinde şi alte lucruri contra revistei Stare de urgenţă sau se va opri aici, e deja îngrijorător şi ceea ce s-a întîmplat.
E bine, fireşte, că printre cititorii revistei Stare de urgenţă sînt şi procurori militari, dar devine angoasant faptul că aceştia îşi depăşesc calitatea de lector şi vor să găsească pisica neagră acolo undea aceasta nu e.
Mă întreb oare cum poate fi interpretat faptul că domnii procurori militari ţin neapărat să-l cheme pe redactorul şef ca să discute cu acesta pe marginea textelor consacrate evenimentelor din aprilie?
Da, în fiecare număr al revistei sînt destule texte despre acele zile neliniştitoare din aprilie, unde e susţinută o altă poziţie decît cea oficială. Oare procuratura militară a fost deranjată că punctul de vedere promovat de revista Stare de urgenţă nu coincide cu cel al partidului communist? Dar, dacă e aşa, atunci despre ce fel de democraţie mai poate fi vorba? Şi nu înseamnă oare asta instaurarea unei noi cenzuri?, decretarea unor noi subiecte tabu despre care să nu te mai poţi pronunţa decît într-un singur fel: oficial.
Se ştie prea bine că platforma revistei Stare de Urgenţă e să încurajeze apariţia literaturii document care îşi extrage seva din evenimentele istorice din imediata actualitate. În acest caz, revista pur şi simplu nu-şi va putea susţine demersul estetic. Totuşi, tăvălugul literar nu va mai putea fi oprit, căci déjà sînt pe cale să apară primele romane şi primele piese de teatru despre ceea ce s-a întîmplat în luna aprilie.
Din Chişinău, Dumitru Crudu, pentru Radio Europa Liberă
Ziarul Timpul : Stare de Urgenţă la procuratură…
Ziarul Timpul : Stare de Urgenţă la procuratură…
La 5 luni dupa evenimentele din 7 aprilie, procuratura cauta faptasi si victime.
La sfârşitul săptămânii trecute, scriitorul Alexandru Vakulovski a fost invitat, prin telefon, la Procuratura militară Chişinău. Procurorii afirmă că doresc să discute cu el, în calitate de redactor-şef al revistei „Stare de Urgenţă”, despre mărturiile unor victime ale poliţiei din 7 aprilie, publicate în ultimul număr al revistei.
La 7 august, procurorul militar interimar al mun. Chişinău, Eugen Manolache, a telefonat la redacţia revistei „Stare de Urgenţă”, invitându-l pe redactorul-şef, Alexandru Vakulovski, la procuratură. Acesta nu era de faţă, dar spune că va merge la procuratură doar cu avocatul şi numai în cazul în care va fi citat oficial: „Aşa poate să mă sune oricine, să se prezinte de la o oarecare instituţie şi să se distreze. E total absurd - e ca şi cum ar trimite cineva invitaţii la procuratură prin SMS. Pe mine nu m-a sunat nimeni, n-am primit citaţie şi nu mă interesează”.
Solicitat de TIMPUL, Eugen Manolache ne-a spus că procedura prevede şi invitarea prin telefonogramă, deoarece Vakulovski e chemat pentru o discuţie, dar nu în calitate de martor sau bănuit. Potrivit procurorului, citind în „Stare de Urgenţă” mărturiile anonime ale unor victime ale poliţiei din data de 7 aprilie, el a vrut să se documenteze dacă mai există cazuri de tortură din partea poliţiştilor, în afară de cele cercetate de Procuratura militară. „Nu mă interesează de unde au obţinut ei informaţia, dar e necesar un moment de concretizate, pentru că în revistă sunt anumite momente care se intersectează cu investigaţiile noastre”, a precizat Manolache. La rândul său, Vakulovski nu crede în interesul procurorilor de a duce la bun sfârşit investigaţiile contra poliţiştilor care au torturat protestatarii din 7 aprilie şi consideră că aceştia înscenează un nou act de intimidare a jurnaliştilor. „Chiar dacă internetul e plin cu imagini în care poliţiştii bat oamenii în stradă, ai auzit de vreun poliţist arestat? Eu de oameni bătuţi cu cruzime am auzit, dar despre poliţişti concreţi, asupra cărora se face vreo investigaţie, n-am auzit absolut deloc”.
De aceeaşi părere este şi directorul revistei, Dumitru Crudu: „E bine că printre cititorii noştri sunt şi procurori militari, dar devine angoasant faptul că aceştia îşi depăşesc calitatea de lector şi vor să găsească pisica neagră acolo unde aceasta nu e. Dar tăvălugul literar nu va mai putea fi oprit, căci deja sunt pe cale să apară primele romane şi primele piese de teatru despre ceea ce s-a întâmplat în aprilie”.
Amintim că acum o lună Procuratura Generală a încercat să-i incrimineze subsemnatului că ar fi chemat la „răsturnarea ordinii constituţionale a RM” în editorialul „Mâine va fi prea târziu...”, publicat în TIMPUL la 7 aprilie, însă Academia de Ştiinţe a apreciat această învinuire drept nefondată. Printre jurnaliştii invitaţi la Procuratură în legătură cu evenimentele din 7 aprilie se numără Vasile Butnaru, director „Europa Liberă Chişinău”, Rodica Mahu, redactor-şef al ziarului „Jurnal de Chişinău”, precum şi Oleg Brega, reporter la „Jurnal TV”.
Pavel Paduraru
La 5 luni dupa evenimentele din 7 aprilie, procuratura cauta faptasi si victime.
La sfârşitul săptămânii trecute, scriitorul Alexandru Vakulovski a fost invitat, prin telefon, la Procuratura militară Chişinău. Procurorii afirmă că doresc să discute cu el, în calitate de redactor-şef al revistei „Stare de Urgenţă”, despre mărturiile unor victime ale poliţiei din 7 aprilie, publicate în ultimul număr al revistei.
La 7 august, procurorul militar interimar al mun. Chişinău, Eugen Manolache, a telefonat la redacţia revistei „Stare de Urgenţă”, invitându-l pe redactorul-şef, Alexandru Vakulovski, la procuratură. Acesta nu era de faţă, dar spune că va merge la procuratură doar cu avocatul şi numai în cazul în care va fi citat oficial: „Aşa poate să mă sune oricine, să se prezinte de la o oarecare instituţie şi să se distreze. E total absurd - e ca şi cum ar trimite cineva invitaţii la procuratură prin SMS. Pe mine nu m-a sunat nimeni, n-am primit citaţie şi nu mă interesează”.
Solicitat de TIMPUL, Eugen Manolache ne-a spus că procedura prevede şi invitarea prin telefonogramă, deoarece Vakulovski e chemat pentru o discuţie, dar nu în calitate de martor sau bănuit. Potrivit procurorului, citind în „Stare de Urgenţă” mărturiile anonime ale unor victime ale poliţiei din data de 7 aprilie, el a vrut să se documenteze dacă mai există cazuri de tortură din partea poliţiştilor, în afară de cele cercetate de Procuratura militară. „Nu mă interesează de unde au obţinut ei informaţia, dar e necesar un moment de concretizate, pentru că în revistă sunt anumite momente care se intersectează cu investigaţiile noastre”, a precizat Manolache. La rândul său, Vakulovski nu crede în interesul procurorilor de a duce la bun sfârşit investigaţiile contra poliţiştilor care au torturat protestatarii din 7 aprilie şi consideră că aceştia înscenează un nou act de intimidare a jurnaliştilor. „Chiar dacă internetul e plin cu imagini în care poliţiştii bat oamenii în stradă, ai auzit de vreun poliţist arestat? Eu de oameni bătuţi cu cruzime am auzit, dar despre poliţişti concreţi, asupra cărora se face vreo investigaţie, n-am auzit absolut deloc”.
De aceeaşi părere este şi directorul revistei, Dumitru Crudu: „E bine că printre cititorii noştri sunt şi procurori militari, dar devine angoasant faptul că aceştia îşi depăşesc calitatea de lector şi vor să găsească pisica neagră acolo unde aceasta nu e. Dar tăvălugul literar nu va mai putea fi oprit, căci deja sunt pe cale să apară primele romane şi primele piese de teatru despre ceea ce s-a întâmplat în aprilie”.
Amintim că acum o lună Procuratura Generală a încercat să-i incrimineze subsemnatului că ar fi chemat la „răsturnarea ordinii constituţionale a RM” în editorialul „Mâine va fi prea târziu...”, publicat în TIMPUL la 7 aprilie, însă Academia de Ştiinţe a apreciat această învinuire drept nefondată. Printre jurnaliştii invitaţi la Procuratură în legătură cu evenimentele din 7 aprilie se numără Vasile Butnaru, director „Europa Liberă Chişinău”, Rodica Mahu, redactor-şef al ziarului „Jurnal de Chişinău”, precum şi Oleg Brega, reporter la „Jurnal TV”.
Pavel Paduraru
miercuri, 9 septembrie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)